Strabismul – ce inseamna?
Strabismul (sau ochii incrucisati, cum i se mai spune in popor) reprezinta afectiunea in care ochii nu privesc in acelasi loc, in acelasi timp (axele ochilor nu sunt paralele). Aceasta apare la persoanele care au un control muscular slab al ochilor.
Fiecare ochi este atasat de 6 muschi care controleaza modul in care acesta se misca. Muschii primesc semnale de la creier si astfel sunt directionate miscarile.
In mod normal, ochii lucreaza impreuna astfel incat ambii pointeaza catre acelasi loc, insa atunci cand exista probleme in ceea ce priveste controlul miscarii, un ochi poate avea o transformare, miscari de sus in jos de exemplu. Aceasta miscare neregulata a ochiului poate interveni si atunci cand persoana este obosita, bolnava sau a citit foarte mult de aproape.
Alinierea corecta a ochilor este foarte importanta pentru a evita vizibilitatea dubla, dar si pentru o perceptie mai buna si pentru a preveni dezvoltarea unei vizibilitati slabe a ochiului cu probleme. Cand ochii se aliniaza in mod gresit, creierul practic primeste doua imagini diferite, iar la inceput asta poate crea confuzie si o viziune dubla. In timp, creierul va invata sa ignore imaginea pe care o primeste de la ochiul cu probleme. Netratata, aceasta problema poate duce la o vizibilitate redusa in mod permanent la acest ochi, afectiune numita ambliopie (sau “ochi lenes”).
Sursa foto: Allaboutvision.com
Exista si situatii cand ochii bebelusilor pot parea ca nu sunt aliniati, dar asta vizeaza ambii ochi, afectiune numita pseudostrabismus sau strabism fals. Aspectul ochilor incrucisati se poate datora si pielii suplimentare care acopera coltul interior al ochilor sau a unei punti mai largi a nasului. De regula, acest aspect dispare pe masura ce fata copilului incepe sa creasca.
Strabismul se dezvolta de obicei la sugari si copii mici, adesea pe la varsta de 3 ani. Multi considera ca un copil cu strabism va depasi aceasta stare, fara tratament, dar este complet fals: strabismul se poate agrava fara tratament. Copilul care pare ca are probleme cu ochii (cu varsta mai mare de 4 luni) trebuie examinat de catre un medic specialist.
Strabismul se clasifica in functie de directia in care se intoarce ochiul:
- rotire exterioara, denumita exotropie (strabism divergent)
- rotire ascendenta, denumita hipertropie (ochiul e mai sus)
- rotire in jos, denumita hipotropie (ochiul e mai jos)
Acesta implica, de asemenea, si alte clasificari:
- frecventa cu care apare – constant, intermitent
- daca implica intotdeauna acelasi ochi – unilateral
- daca se roteste uneori ochiul drept, alteori cel stang – alterneaza
Tratamentul pentru strabism este diversificat si complex si poate include ochelari, terapia, prisme sau chirurgia muschilor oculari. Daca aceasta boala este detectata si tratata la timp, aceasta poate fi corectata cu rezultate excelente.
Ce provoaca strabismul
Strabismul poate fi cauzat de probleme la nivelul muschilor ochilor, nervii care transmit informatii muschilor sau centrul de control din creier care le directioneaza miscarile ochilor. De asemenea, se poate dezvolta si din cauza altor afectiuni generale de sanatate sau a unor leziuni oculare.
Factorii de risc pentru dezvoltarea strabismului includ:
- istoric medical – persoanele cu parinti sau frati care au strabism sunt mai predispuse sa il dezvolte;
- eroare de refractie – persoanele care au vizibilitate necorectata (hiperopie/hipermetropie) pot dezvolta strabism din cauza focalizarii suplimentare a ochilor pe care trebuie sa o faca pentru a vizualiza clar obiectele;
- conditii medicale – persoanele cu diverse afectiuni, precum sindromul Down, paralizia cerebrala sau care au suferit accident vascular cerebral prezinta un risc mai mare de a dezvolta strabism.
Sursa foto: Aboutkidshealth.ca
Cele mai frecvente forme de strabism sunt:
Esotropia acomodativa – apare adesea din cauza hipermetiei (necorectarea vizibilitatii la distanta). Sistemul de focalizare al ochiului este legat de sistemul care controleaza unde se orienteaza ochii. Persoanele se concentreaza foarte greu pentru a pastra imaginile clare, iar acest lucru poate determina ochii sa se intoarca spre interior. Simptomele esotropiei acomodative pot include observare dubla, inchiderea sau acoperirea unui ochi atunci cand intervine concentrarea sau intoarcerea capului/privirii.
Exotropia intermitenta – se dezvolta atunci cand o persoana nu poate coordona ambii ochi impreuna, iar ochii pot indica dincolo de obicetul vizionat. Persoanele cu exotropie intermitenta pot prezenta dureri de cap, dificultati de citire si incordare a ochilor. De asemenea, acestia inchid un ochi cand privesc un obiect la distanta sau cand bate lumina soarelui.
Sursa foto: Aboutkidshealth.ca
Strabismul este diagnosticat de catre un medic de optometrie si implica un examen cuprinzator al ochilor, printre care istoricul medical al pacientului (detalierea completa a simptomelor, precum si orice alte probleme generale de sanatate, medicamente sau factori de mediu care pot contribui), acuitate vizuala (teste si metode de masurare a vederii pentru a evalua cat de mult este afectata vederea), refractie (efectuarea unei refractii pentru a determina puterea lentilelor corespunzatoare pentru a compensa orice eroare de refractie, adica perspectiva sau astigmatism prin utilizarea unui intrument luminos numit retinoscop) si teste de aliniere si focalizare (pentru a obtine o imagine clara si unica, ochii trebuie sa schimbe efectiv focalizarea si miscarea, iar aceste teste cauta probleme in concentrarea eficienta sau ce anume face dificila utilizarea ambilor ochi).
Cum se trateaza
Persoanele care sufera de strabism au mai multe optiuni de tratament pentru a imbunatati alinierea si coordonarea ochilor. Aceste tratamente includ lentile prismatice (lentile speciale care sunt mai groase pe o parte decat pe cealalta si care modifica lumina receptionata de ochi; uneori, aceste lentile elimina rotirea ochilor), terapie vizuala (program structurat de activitati vizuale/exercitii oculare pentru a imbunatati coordonarea si focalizarea ochilor, care antreneaza ochii si creierul pentru a lucra impreuna eficient) si chirurgia musculara a ochilor (poate modifica lungimea sau pozitia muschilor din jurul ochilor, urmata neaparat de terapie a vederii).
